Grigore Vieru, maestru al cuvântului ,iubitor de plai ,de limbă şi de neam. A iubit poporul până la lacrimi,şi şi-a consacrat întreaga sa viaţă copiilor,îndrăgostiţilor,maturilor,lasându-ne o operă monumentală,de o muzicalitate şi frumuseţe rară. A fost părintele limbii române,pe care neamul l-a îndrăgit nu numai ca poet, ci ca şi pe un om simplu,sincer,bun ,fermecător,plin de taine ,de legăminte,bland şi viteaz,tradiţionalist şi modern. Poetul s-a nascut la 14 februarie 1935 în satul Pererîta, fostul judeţ Hotin, România, azi Republica Moldova şi a decedat la 18 ianuarie 2009 la Chişinău. A fost un poet român originar din România, care a locuit în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, ulterior Republica Moldova. Grigore Vieru s-a născut într-o familie de plugari români a lui Pavel şi Eudochia Vieru. A absolvit şcoala din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953. A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, «Alarma», apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic «Ion Creangă» din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie.
În acelaşi an, a apărut a doua carte pentru copii, «Muzicuţe», şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii ”Scînteia Leninistă”. În 1960 se căsătorește cu Raisa, profesoară de română și latină, împreună avînd doi copii: -Teodor și fiul mai mic — Călin. A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: «Făt-Frumos şi Curcubeul» şi «Bună ziua, fulgilor!». În 1964, publică în revista Nistru poemul «Legămînt», dedicat poetului Mihai Eminescu. În 1965, îi apare volumul «Versuri pentru cititorii de toate vîrstele», pentru care i se acordă Premiul în domeniul literaturii pentru copii şi tineret. În 1968 apare volumul de versuri «Numele tău», cu o prefaţă de Ion Druţă. Cartea este apreciată drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea devine obiect de studiu la cursurile universitare . Trei poeme din volum sunt intitulate «Tudor Arghezi», «Lucian Blaga», «Brîncuşi», iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică. În 1969, el publică «Duminica cuvintelor» , cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit «obligatorie» în orice grădiniţă de copii.În 1970, editura Lumina publică «Abecedarul», semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. Abecedarul „Albinuța” este, fără nicio îndoială, cea mai căutată carte din librării. Nu credem că există copil care să nu fi răsfoit cartea marelui poet.
Tot în 1970, apare volumul de versuri pentru copii «Trei iezi». La numai cîteva zile după apariţie, în urma unui denunţ, volumul este retras din librării pentru poemul «Curcubeul», în care s-a găsit «ascuns» tricolorul românesc. La sfîrşitul anilor ’80, Grigore Vieru se găseşte în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia se află printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. În 1982 este lansat filmul muzical pentru copii «Maria Mirabela», al regizorului Ion Popescu, textele pentru cîntece fiind semnate de Grigore Vieru. În 1989, este ales deputat al poporului iar în 1992, Academia Română îl propune pentru premiul Nobel pentru Pace. La 16 ianuarie 2009, a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima poetului a încetat să bată. Grigore Vieru a fost înmormântat pe 20 ianuarie 2009 la Chişinău, în cimitirul central din strada Armeană. Cărţile de poezie ale poetului precum: Numele tău, Un verde ne vede, Izvorul şi clipa, Cel care sunt, Hristos nu are nicio vină, Rugăciune pentru mama, Taina care mă apără şi altele ,rămân repere fundamentale ale poeziei româneşti de azi. Ne mândrim mult cu Grigore Vieru, moştenirea ce ne-a lasat-o o vor admira-o multe generaţii,mângâindu-şi sufletul cu versurile lui
.
Biblioteca "Lesea Ukrainka" 