Ion Creangă — Viaţa marelui povestitor român

Scriitorul Ion Creangă, un mare clasic al literaturii române s-a născut  la 1 martie 1837 la  Humulești, judeţul   Neamţului  şi a  decedat  la 31 decembrie 1889 la Iași , din părinții români: Ștefan al lui Petre Ciubotariul din Humulești și soția sa Smaranda. Creangă a mai avut încă șapte frați și surori: Zahei, Maria, Ecaterina, Ileana, Teodor, Vasile și Petre. Recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fi unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale autobiografice Amintiri din copilărie. Data nașterii lui Creangă este incertă. El însuși afirmă în Fragment de biografie că s-ar fi născut la 1 martie 1837. O altă variantă o reprezintă data de 10 iunie 1839, conform unei mitrici de nou-născuți din Humulești. Tinerețea lui Creangă este bine cunoscută publicului larg prin prisma operei sale capitale Amintiri din copilărie. În 1847 începe școala de pe lîngă biserică din satul natal.

Casa unde a copilărit Ion Creangă

Fiu de țăran, este pregătit mai întîi de dascălul din sat, după care mama sa îl încredințează bunicului matern. În 1853 este înscris la Școala Domnească de la Tîrgu Neamț sub numele Ștefănescu Ion, unde îl are ca profesor pe părintele Isaia Teodorescu. După dorința mamei, care voia să-l facă preot, este înscris la Școala catihetică din Fălticeni. Aici apare sub numele de Ion Creangă, nume pe care l-a păstrat tot restul vieții. După desființarea școlii din Fălticeni, pleacă la Iași, absolvind cursul inferior al Seminarului teologic «Veniamin Costachi» de la Socola. S-a despărțit cu greu de viața țărănească, după cum mărturisește în Amintiri.La 19 decembrie 1860 se naște fiul său Constantin. În 1864, Creangă intră la Școala  de la Trei Ierarhi, unde l-a avut profesor pe Titu Maiorescu. Acesta îl aprecia foarte mult și l-a numit învățător la Școala primară nr. 1 din Iași. După ce timp de 12 ani este dascăl și diacon la diferite biserici din Iași, este exclus definitiv din rîndurile clerului, deoarece și-a părăsit nevasta  și s-a tuns ca un mirean, lucruri considerate incompatibile cu statutul de diacon. Dedică din ce în ce mai mult timp literaturii și muncii de elaborare a manualelor școlare.În anul 1867 apare primul abecedar conceput de Ion Creangă, intitulat Metodă nouă de scriere și citire.În 1871 apare în Columna lui Traian articolul Misiunea preotului la sate, semnat de preotul Ion Creangă. Publică un manual de citire intitulat “Învățătorul copiilor” , unde inserează trei povestiri: Acul și barosul , Prostia omenească și Inul și cămeșa.

Ion Creangă şi Mihai Eminescu

În această perioadă îl cunoaște pe Mihai Eminescu, atunci revizor școlar la Iași și Vaslui. Creangă a preţuit foarte mult prietenia sa cu Eminescu . La îndemnul lui Eminescu frecventează societatea Junimea, unde citește din scrierile sale. În cadrul revistei  Convorbiri  literare publică “Soacra cu trei nurori “și “Capra cu 3 iezi”. Între 1875 și 1883, la îndemnul poetului, scrie cele mai importante opere ale sale. La 1878 , pentru activitatea sa didactica, este decorat cu ordinul Bene-merenti. Publică basmul “Ivan Turbincă”. Cîţiva ani mai tîrziu a fost bolnav de epilepsie și a suferit foarte mult la aflarea bolii și apoi a decesului lui Eminescu, și al Veronicăi Micle. Ion Creangă călătorește la Slănicul Moldovei pentru a-și îngriji sănătatea,îl vizitează pe Mihai Eminescu la Mănăstirea Neamțului. Umorul lui Creangă este însuşi umorul vieţii, al acestui  fenomen , în care durerea şi bucuria, răul şi binele, prostia şi inteligenţa, umbra şi lumina se îmbrăţişează alternativ, ca s-o exprime în toata realitatea. La 31 decembrie 1889 se stinge din viață în urma unui atac cerebral. Ion Creangă este înmormîntat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași. Opera lui Creanga este realizata cu ajutorul naratiunii si dialogului care incanta sufletul omului la orice vârstă, dar mai cu seamă, pe cel al copilului. Ea este o creatie artistica si proiectează  ruralitatea  materiei in imaginea literară, coexistând in acelaşi timp in ficţiune si in realitate. În poveştile si povestirile sale sunt satirizate cu lirism şi umor moravurile si lacunele fiinţei umane: lenea, prostia, lacomia, credulitatea si multe altele.Povestile lui Creanga incep cu formula obisnuita a basmului popular: a fost odata… si se incheie la fel: am incalicat pe o sa si v-am spus povestea asa…Personajele  sale provin si din randul animalelor ca in “Capra cu trei iezi” si “Punguta cu doi bani”. In aceste situaţii deliciul si hazul este dat de isteţimea animalelor care, in plan simbolic, gândesc, vorbesc, acţionează şi mai ales, simuleazâ  ca şi oamenii. Ion Creangă  este şi va rămâne expresia monumentală a naturii umane in ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român, sau, mai simplu, e poporul român însuşi într-un moment de genială  expansiune. Alături de Eminescu, Caragiale și Coșbuc, Creangă a devenit stâlp de temelie al literaturii românești.

Ion Creangă

Реклама

Добавить комментарий

Заполните поля или щелкните по значку, чтобы оставить свой комментарий:

Логотип WordPress.com

Для комментария используется ваша учётная запись WordPress.com. Выход /  Изменить )

Фотография Twitter

Для комментария используется ваша учётная запись Twitter. Выход /  Изменить )

Фотография Facebook

Для комментария используется ваша учётная запись Facebook. Выход /  Изменить )

Connecting to %s