Ioan Slavici (n. 18. 01. 1848, comuna Siria de lângă Arad– d. 17. 08. 1925, Putna, România) a fost un scriitor, jurnalist și pedagog român, membru corespondent (din 1882) al Academiei Române. Opera literară a lui Ioan Slavici este influențată de viața satului ardelean. L-a cunoscut pe Mihai Eminescu la Viena, iar la îndemnul acestuia a debutat cu comedia Fata de birău în anul 1871. Printre cele mai importante scrieri literare ale lui Ioan Slavici se numără romanul Mara, nuvelele Moara cu noroc și Pădureanca, iar memoriile sale publicate în volumul Amintiri, apărut în anul 1924, au o importanță deosebită pentru istoria literaturii române. Eminescu spunea că: “Această lume a lui Slavici seamănă nu numai în exterior cu țăranul român, în port și vorba, ci cu fondul sufletesc al poporului”.
Nicolae Labiş născut la 2 decembrie 1935, Poiana Mărului, comuna Mălini, judeţul Suceava, şi a decedat la 22 decembrie 1956, Bucureşti. A fost un poet român cu un talent remarcabil.
Fiu de învăţători, Eugen şi Ana-Profira. Nicolae Labiş învaţă să citească ,să scrie şi să deseneze la doar 5 ani,fiind un elev foarte creativ îi plăcea sa recite,să scrie poezii,scenete şi povestioare.
Tânărul poet al satului românesc . Şcoala primară o începe în satul natal ,apoi, din cauza celui de-al doilea război mondial, o continuă în refugiu, în comuna Mihăeşti, satul Văcarea unde va urma clasa a III-a.În mai 1945, familia se întoarce acasă şi se stabileşte la Mălini. Labiș era un miracol local, uimind pe toți prin cultura pe care o avea, prin îndrăzneala de care dădea dovadă și prin tăria de caracter care i se citea pe chip în pofida sensibilității pe care o ascundea înăuntrul lui. Printre poemele „Primele iubiri”, „Omul comun”, „Alexandriu” se numără şi „Moartea căprioarei”, scrisă în 1954. Această poezie reprezintă o poveste dramatică , dar totodată şi una reală. La crearea acestei poveşti au contribuit amintirile, trăirile, atitudinea personală faţă de moarte. Singurul volum apărut în timpul vieţii. Primele iubiri .Este un volum de poezii, publicat la Bucuresti la Editura Tineretului in toamna anului 1956, sub supravegherea poetului.
Moartea căprioarei
… Azi sunt indrăgostit. E-un curcubeu Deasupra lumii sufletului meu. Izvoarele s-au luminat si sună Oglinzile ritmându-şi-ie-n dans, Si brazii mei vuiesc fără furtună Într-un ameţitor, sonor balan
Primele iubiri – volum de poezii ce considera că nu-l mai reprezintă, oferă culori, reliefuri, accente şi lumini. E încredinţarea unei vârste altei vârste. „Sunt uneori ca un om care vrea să spună cele mai simple şi mai adânci adevăruri,,. Poetul se stinge din viaţă în urma unui accident. La 22 decembrie Nicolae Labis moare în spital. Este înmormântat la cimitirul Bellu.
25 жовтня 2019 року виповнюється 80 років з Дня народження Василя Скуратівського — українського народознавця, письменника, етнографа, фольклориста.
Творчий спадок Василя Тимофійовича – це своєрідна енциклопедія українського народознавства, що увібрала в себе багатий досвід людського буття, спостереження за природними і суспільними явищами. Його книги розповідають про народні звичаї і традиції, релігійні свята. Автор наводить численні приказки і прислів’я про погоду, походження назв місяців, днів тижня, про те, коли краще розпочинати і завершувати ту чи іншу роботу, як у мирі і злагоді жити з навколишнім світом.
Між іншим, книги Василя Тимофійовича не губилися в морі модного народознавства. Часто кон’юктурного й не дуже грамотного, що розлилося в Україні останніми роками. Бо він писав і збирав матеріали не тоді, коли дозволили, а все життя. Тож його книжки завжди знаходитимуть вдячних поціновувачів. Скажімо, знаменита ”Берегиня” витримала кілька видань і стала вже шкільним підручником з народознавства. Далі виходили у світ інші книги: ”Покуть”, ”Погостини”, ”Святвечір”, ”Місяцелік”, ”Русалії”, ”Кухоль меду”, ”Я сам про себе розкажу” та інші. Всього за життя письменника було видано понад 20 книг.
А сам В.Скуратівський писав так: “Пам’ять про своїх пращурів – не забаганка і не данина моді, це природна потреба триматися свого родоводу, оберігати сімейні реліквії, традиції та передавати їх у спадок наступним поколінням”.
Щасливе поєднання в особі Скуратівського таланту художника слова та вченого-етнографа дало можливість привернути увагу громадськості до сучасної обрядовості. Та чи не найбільшою заслугою письменника і вченого є те, що він своїми публікаціями сприяв введенню в шкільні програми курсу народознавства.
Biblioteca "Lesea Ukrainka" 